Aceste ultime acţiuni ale autorităţilor Republicii Srpska (RS), entitatea sârbă din Bosnia, au aprins tensiunile în această ţară divizată din Balcani şi au testat instituţiile sale centrale fragile.
„Parchetul din Bosnia şi Herţegovina m-a convocat să fac mâine o declaraţie în calitate de suspect pentru distrugerea ordinii constituţionale”, a scris Milorad Dodik pe platforma X.
„Nu voi merge în faţa tribunalului lor politic pentru că sârbii nu mai merg în faţa inchiziţiei”, a adăugat el, denunţând „continuarea unei persecuţii politice”.
Dodik, care conduce RS din 2006, a fost condamnat pe 26 februarie la o pedeapsă de un an de închisoare, însoţită de o interdicţie de a-şi exercita funcţiile timp de şase ani, fiind găsit vinovat de nerespectarea deciziilor înaltului reprezentant internaţional Christian Schmidt, responsabil cu respectarea acordului de pace de la Dayton. Acordul a consacrat la sfârşitul anului 1995 divizarea Bosniei după război în două entităţi, Republica Srpska şi o entitate croato-musulmană, ambele autonome şi legate printr-un guvern central.
El poate face apel la această hotărâre pronunţată de Curtea de Stat din Sarajevo, dar a respins verdictul şi a declarat că nu mai intenţionează să revină în faţa justiţiei. Dodik susţine că este victima unui „proces politic” care vizează „eliminarea lui de pe arena politică”.
Republica Srpska a ripostat la acest verdict, Parlamentul său adoptând mai multe legi care interzic Curţii de Stat din Bosnia, Parchetului de Stat şi poliţiei centrale (SIPA) să opereze pe teritoriul său. Şeful entităţii sârbe a promulgat aceste legi miercuri seara.
De la sfârşitul războiului din Bosnia (1992-1995), Bosnia este împărţită în două entităţi autonome, RS şi Federaţia croato-musulmană, legate prin instituţii centrale, consolidate după conflict şi de acum puse sub semnul întrebării de Dodik.